Home / christian dating questionnaire / Speed dating bar le duc

Speed dating bar le duc people with genital warts dating

Dar nu fi de tot supărată, privește alături : m-am ascuns printre obiectele tale”…Pe atunci eram destul de naiv ca să cred că Dania trăia această plecare cu mare disperare și că eu trebuie s-o consolez. O dată a vorbit cu Mady la telefon, dar cred că o impresiona mai ales distanța de la care putea vorbi atât de ușor. Mă consolam: poate că era cineva lângă dânsa și nu putea să întrebe Și o carte poștală pentru Mady: „Inima mea tuturor acelora care-mi sunt dragi”…” Dar povestea cântecului lui Brahms nu s-a terminat încă. Eram în grupul care aștepta în picioare să se mai cânte o bucată, iar Dania era lângă mine. Credeam că o astfel de întâmplare trebuia să ne lege pentru totdeauna… Și apoi mâncările suculente, din care Dania mănâncă din toată inima (tocmai așa ! în excursia aceea am priceput viața pe care o duce Dania, fără de nici o legătură cu mine, și că nici măcar nu-i pot face un reproș, și ar fi fără sens să intre în camera ei si să-mi scrie.Mai târziu Elisabeth Schumann a dat un concert la noi. O așteptam fără încetare în tot timpul absenței ei. După câteva zile, când făcusem socoteala că trebuie să-mi scrie, m-am dus fără de nici o bănuială, surâzător de succesul meu sigur, la cutia de scrisori. Am început să-mi dau singur explicații : poate că numărasem eu greșit. ), vinul ; și gluma simplă a celor care se simt foarte bine, și pe care o primești fără de nici o reflecție și fără de nici o sfială. Pe colinele de la Noua lunecau pe lângă mine, îmbujorați de sănătate și de fericire, cu gurile întredeschise, perechi de sași, și continuau să stea de vorbă în mers. Așa cum face ea, nefiind gata la timp, neștiind cum să-și facă bagajele și cu o lume de necunoscuți care o conduc la gară, printre care eu nu am dreptul să fiu.Sănătoși, roșii, punând fără ezitare mâna goală pe zăpadă. Din timpul ei de petrecere în străinătate, trebuia să păstreze puțin și pentru mine.Mi-a spus mai târziu : „Am început pe Dominique într-un Palace de la Nisa.

M-am grăbit să cumpăr costum și schiuri pe când nu ningea încă, și multă vreme, spre amuzamentul tuturor vizitatorilor, aparatele de lemn inutile tronau în camera mea.

Dar neînțelegerea creștea între noi pe fiecare clipă. N-are obiceiul să scrie, este prea complicat pentru dânsa așa ceva. ” Nu știam ce să spun și nu se potrivea să fiu la telefon atât de încurcat. Florile pe care mi le lăsase ca o mângâiere nu se uscaseră încă de tot, și eu eram neliniștit, căutând să pricep, uneori indignat. Această ființă delicată, fără energie, în voia tuturor influențelor, este în stare să stea vreme lungă în aerul rece, cu urechile și nările înghețate.

Gândea probabil, chiar dacă nu era lucidă de acest gând : „Numai ăsta ești tu? Dania mă reținea, dar parcă numai pentru că știa că trebuie să mă reție. Tocmai pe când am cunoscut-o, Dania era pregătită să plece în străinătate. Își iubește familia, totuși, uneori este plecată pentru foarte multă vreme și nu scrie un rând. Și totuși, aveam expansiuni către ea, eram gata să-i accept orice scuză. M-am scuzat mai târziu : „În momentul acela nu mă gândeam decât că sunt nebărbierit și că nu pot să-ți vorbesc așa”. Și trebuie să mi-o închipui scoborând pe schi pante periculoase cu multă dexteritate. Poate fi un dușman mai periculos pentru dragostea mea ?

Când îi atrag atenția, o cuprinde o grabă, binefăcătoare pentru mine, dar nenaturală. Cred că aceste avalanșe sentimentale către mine aveau epoci. Bineînțeles, despărțirea între noi, la telefon, s-a făcut cu multă tristețe. Dar Mady mă anunță : „Știi că Dania nu mai este în Tirol. Numai de la Mady puteam afla câte o noutate, pe care și ea o știa printr-o a treia persoană, nu de la vară-sa personal. În stare să privească viața în față, fără nici o asemănare cu Dania. Ceva elegant : are Dania destule rochii ca să se îmbrace pentru fiecare recepție. Dar când a fost prima zi de primăvară, când soarele a strălucit pe frunze, pe drumuri și pe oameni atunci am socotit că tăcerea Daniei este haină, că denotă cea mai deplină uscăciune sufletească și că mă voi răzbuna. Oricât am fost mai pe urmă de prieteni, oricât de bine ne-am simțit împreună, țineam minte că Dania mă umilise odinioară.

Totuși, pare ciudat, la început ea a avut curajul să se apropie de mine. O obseda altceva un timp sau pleca în străinătate: atunci uita complect. Dania trăiește într-o lume abstractă, inaccesibilă, și realitatea o deziluzionează. Nicicând, prin spațiu, n-au plutit cuvinte mai tragice. Nu mă sfiam să-i fac declarațiile cele mai aprinse. Îi purtam ranchiun pentru ușurința cu care putea face o călătorie atât de frumoasă. A plecat la Nisa de câteva zile.” Și notele mele muzicale ? Când îi va da iubitul ei o întâlnire, desigur că nimic pe fața pământului n-o s-o oprească să meargă. Ce minunat este acest curaj la o femeie: pentru o dragoste, cu orice risc. Să poți asista, cum numai la cinematograf se poate face, la două scene aproape în același timp. Și deseori, ca s-o pedepsesc, îmi treceam timpul cu o altă femeie, imediat ce ne sărutasem împreună (știam ce greu ar suporta așa ceva), dar nu îndrăzneam să mă răzbun decât în ascuns, pentru satisfacerea mea. Uneori, chiar în fața mea, Dania își organizează ziua următoare: să facă o excursie sau o vizită, sau să se întâlnească cu cine știe care cunoscuți.

382 comments

  1. Decizia că îmi petrec ziua în pat și încerc să enumăr câte extremități sau componente ale corpului meu nu funcționează cum ar trebui, sau mă dor.

  2. Scriind despre Fidelitate, încerc să afirm că resorturile intime ale operei de artă nu țin de un melanj. Fiică-mea, cea mare, doar atunci mă căuta.

  3. Draga mea fiică, aveai cinci ani când ai învăţat să citeşti. Nu încerc să mai întreb la ce e

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*